Workshop 1 : Perfectarea și executarea contractelor inteligente

Coordonatori Evelina Oprina (judecător) și Bogdan Dumitrache (executor judecătoresc)

Tematică :

1. Inevitabil: există nulitate, rezoluțiune, caducitate, inopozabilitate?

Principial, contractele inteligente sunt susceptibile oricăror cauze de ineficacitate dintre cele recunoscute de lege contractelor…mai puțin inteligente.Împrejurarea că încheierea lor este grevată de un anumit automatism, imprimat de tehnologia utilizată în acest scop, nu exclude incidența unor vicii de consimțământ (nu neapărat cel al violenței…) ori a ipotezei neexecutării uneia dintre obligații, chiar dacă, în ipoteza contractului în care aderentul este debitorul obligației de plată a prețului, iar executarea plății prețului este concomitentă cu încheierea contractului, neexecutarea pare de imaginat numai în persoana cocontractantului.

2. Inflexibil: există posibilitatea modificării, a revizuirii (judiciare sau convenționale), a echilibrării și a repunerii în situația anterioară?

Răspunsul ar putea fi același, dacă luăm în considerare că există contracte pe cât de inteligente, pe atât de caracterizate de o executare succesivă, prelungită în timp. Merită examinat, în acest context, ipoteza prestărilor de servicii întemeiate pe contracte inteligente, dacă acoperă o durată seminificativă ori, cel puțin, suficientă cât să facă loc unor schimbări excepționale de împrejurări, de natură să creeze dezechilibre majore și dureroase pentru partea care a inițiat încheierea contractului.

3. Irepresibil: cum se execută silit un contract inteligent care, conform legii, este titlu executoriu în el însuși? dar un contract pe suport informatic, în format digital, cu semnătură electronică?

Pentru un răspuns afirmativ, este necesar să se identifice, înainte de toate, creanța ori creanțele care supraviețuiesc momentului încheierii contractului. Identificarea este neceară, nu și suficientă întrucât, oricât de inteligent ar fi un contract, el nu poate ocoli, în caz de dispută, faza unei dezbateri judiciare decât dacă legea permite creditorului să-l sesizeze, de la bun început, pe executorul judecătoresc. Legislația noastră oferă sprijin în acest sens, o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Jusitiție în soluționarea unui recurs în interesul legii privind natura de titlu executoriu a contractelor privind servicii financiare încheiat la distanță putând constitui un reper de luat în seamă și în raport cu ipoteza contractelor inteligente.

4. Se aplică legislația protecției consumatorilor? se aplică normele referitoare la acțiunea în anularea actelor juridice ale debitorului insolvent din perioada suspectă (claw-back action)?

Ar fi de-a dreptul cinic ca unui consumator să i se refuze protecția Directivei 93/13 numai pentru că și-a îngăduit să acceseze un contract inteligent. Nici măcar inteligența nu ar trebui să-I permită unui contract să-și facă de neatacat eventuale clauze abuzive; dimpotrivă, poate că tocmai mecanismul de încheiere, unul prea automatizat, ar putea reprezenta un punct nevralgic pentru vânzătorul profesionist deoarece i-ar crea dificultăți nu ușor de surmontat, precum proba negocierii clauzelor contractului.

5. Fiscalitatea tranzacțiilor inteligente, anonimizate și descentralizate (peer-to-peer)

Subiectul nu poate fi decât unul delicat : contractul creează profit pentru vânzător, profitul presupune impozitare, iar dificultatea identificării exacte a acestui vânzător și/sau a locului încheierii contractului nu constituie decât unele dintre întrebările care-și așteaptă răspunsul.